Psihonutriția: obiceiurile nutriționale sunt generate de mintea noastră

Pe zi ce trece suntem bombardați de imaginea unei siluete perfecte mediatizată la TV și în reviste. Încă de mici suntem supuși la modele de perfecțiune, iar recurența acestora duce la formarea unei imagini standard, unanim acceptată ca ideal de frumusețe. Drept consecință, tinerii adopta o atitudine auto-critică și încearcă, chiar exagerând, să atingă idealul dezirat, impus de societate. De cele mai multe ori, pe fondul unei proaste imagini de sine și datorită standardelor impuse de societate, se dezvoltă tulburarile de comportament alimentar. Cele mai cunoscute tulburari de comportament alimentar sunt anorexia si bulimia.

Psihonutritia este stiința care studiază relația dintre minte și mâncare, însă ea nu studiază doar relația pe care o avem cu mâncarea, ci și tiparele emoționale moștenite, formate și adânc încorporate în alegerile alimentare, analizează diferite comportamente, cum ar fi consumul datorat stresului.

Scopul este de a ajuta oamenii să facă schimbări pe termen lung în obiceiurile lor alimentare, care să le îmbunătățească calitatea generală a vieții.

Studii recente au confirmat că obiceiurile nutriționale și probabilitatea de a fi supraponderal sau obez sunt influențate atât de factorii psihologici, cât și de cei nutriționali.

Un studiu canadian a analizat modul în care criticile primite de la rude și prietenii apropiați, înainte ca un individ să își formeze intenția de a pierde în greutate, descurajează sau împiedică scopul de a pierde în greutate. Totodată, critica determină individul de a compensa prin supra-alimentare, acumulând satisfacție prin alimentație.

La rândul său, un alt studiu american a arătat că emoțiile sunt un factor foarte important atunci când se pierde în greutate.

Cercetările realizate în ultimii 20 de ani au relevat următoarele idei:

– stresul reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor și infecțiilor;

– depresia poate cauza dureri și probleme digestive;

– imaginea negativă de sine poate declanșa tulburări alimentare;

– singurătatea este o emotie patogenă, care își lasă amprenta nu doar asupra comportamentului intrapersonal, dar si asupra comportamentului alimentar, influențând comportamente și gusturi alimentare.

În acest context, experții în psihonutriție se concentrează pe modul în care gândurile și sentimentele influențează felul în care mâncăm, ce alegem, cantitatea consumată, ritmul digestiei, gradul de asimilare și metabolizare ale alimentelor.

Elementele psihonutriției

Psihonutriția cuprinde mai multe domenii pe lângă nutriție și psihologie. Implicarea altor profesioniști vă poate îmbunătăți rezultatele și îmbunătăți tratamentul pe toate fronturile. Alte profesii care ar putea ajuta pot fi antrenori personali, psihiatri, logopezi și educatori.

Există o interacțiune complexă între ceea ce mâncăm, modul în care mâncăm și când mâncăm – și modul în care acest lucru ne afectează biochimia. Biochimia noastră este responsabilă pentru dezvoltarea și funcționarea tuturor celulelor și organelor noastre – corpului și creierului – inclusiv a minții și a bunăstării noastre emoționale.

Gândurile, sentimentele și comportamentul nostru sunt toate afectate și, la rândul lor, afectează procesele biochimice. De asemenea, ele ne influențează apetitul, modelele de somn, metabolismul și nivelurile de energie. Întreruperile din aceste căi se referă la stres, anxietate, depresie, psihoză, schimbări de dispoziție, pofte și dependență.

Problemele cu sănătatea mentală și emoțională sunt aproape întotdeauna asociate cu un dezechilibru de neurotransmițători, hormoni, bacterii intestinale și micronutrienți vitali – vitamine, minerale și aminoacizi. Cel mai frecvent lucru se observă la persoanele stresate, cu stări de epuizare, anxietate, depresie, traume, oboseală, agresivitate, iritabilitate și schimbări de dispoziție. Important, această problemă de bază poate fi adesea abordată cu ușurință și în mod natural.

Caracteristicile unei consultații de psihonutriție sunt următoarele:

  • Concentrarea pe obiceiurile legate de alimentație și obiceiurile sănătoase în general. Cu alte cuvinte, nu ne vom uita doar la alimentele pe care le consuma pacienții noștri, ci și la factori emoționali, sociali și profesionali.
  • Exercițiul asupra variabilelor psihologice legate de obiceiurile nesănătoase și de dezvoltarea de noi abilități care îi ajută să se angajeze în obiceiuri sănătoase.
  • Lupta împotriva propriei imagini corporale poate provoca frustrări. Pentru a avea o imagine de sine pozitivă și pentru a te accepta pe tine însuți, e important ca psiho-nutriția să funcționeze.
  • Se ia în considerare contextul în care pacientul mănâncă, împreună cu alte variabile care facilitează sau afectează negativ o dietă sănătoasă.
  • Sprijin oferit în luarea deciziilor și identificarea produselor sănătoase față de alimentele procesate.
  • Consultația psiho-nutriției include, de obicei, examinarea unor structuri sociale adânc înrădăcinate, cum ar fi conceptul de dietă și miturile nutriționale care informează alegerile oamenilor.

Misiunea psihologului în psihonutritie

Consultația unui psiholog în acest domeniu depășește tulburările alimentare. Alte tulburări pot juca, de asemenea, un rol, cum ar fi anxietatea derivată din diferite probleme sau cum ar fi problemele de imagine corporală. Evaluarea utilizării dietelor restrictive ca modalități de a compensa altceva este doar o parte a muncii psihologului.

Iată câteva dintre celelalte roluri potențiale ale acestora:

  • Evaluarea obiceiurilor alimentare și utilizarea anumitor alimente în contexte specifice;
  • Educație și sensibilizare, astfel încât pacientul să aleagă mai des alimentele sănătoase;
  • Lucrul la imaginea corpului și strategiile de coping;
  • Reducerea nivelului de cerere și ajutarea oamenilor să aibă așteptări realiste cu privire la cât timp va dura până la obținerea rezultatelor;
  • Ajutarea individului să lucreze la acceptare și schimbare, cu un accent special pe consumul de alimente ce sunt respinse;
  • Educație psihoemoțională;
  • Dezvoltarea conștientizării senzațiilor fizice legate de foamete și sațietate.

Atitudinea unei persoane către şi faţă de abordarea alimentelor şi hrănirii constituie stilul nutriţional al unei persoane. Pentru unele persoane, hrana reprezintă o sursă majoră de satisfacţie, de plăcere; pentru alţii, este doar substanţa necesară organismului. Sănătatea fizică a unei persoane depinde, în mare măsură, de ceea ce mănâncă acea persoană. De asemenea, alimentele au impact asupra sănătăţii intelectuale, iar felul în care se mănîncă, maniera relaxată sau tensionată, în singurătate sau alături de alte persoane, poate afecta buna dispoziţie.

Nu veți vedea rezultatele intervenției psihonutriționale peste noapte. Acest domeniu tratează obiceiuri care necesită timp pentru redirecționare, schimbare sau eliminare. Pe de altă parte, acestea sunt rezultate care depășesc cu mult pierderea în greutate. Scopul final este schimbarea relației cu mâncarea și cu sine, într-un mod pozitiv.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ro_RORomână